Pentru a veni în sprijinul solicitanţilor, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie extinde programul de lucru cu publicul pentru depunerea şi înregistrarea dosarelor la sediul din Bucureşti, urmând ca primirea cererilor privind cetăţenia română să se efectueze şi în fiecare zi de marţi. Astfel, programul de lucru cu publicul se va desfăşura în zilele de luni, marţi, miercuri şi joi în intervalul orar 08.30 - 16.30. Numărul de locuri disponibile în vederea programării online pentru depunerea dosarelor va fi de 350 / zi.  

    Pornind de la obiectivele de eficientizare şi transparentizare a activității Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), angajamente asumate de către Guvernul României prin aderarea la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă şi pentru o mai bună gestionare a activității de primire și înregistrare a cererilor, începând cu data de 22.05.2017 la sediul ANC din București înregistrarea cererilor privind cetățenia română, formulate în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991, se va efectua exclusiv în baza programării prealabile online a petenților pe site-ul instituției (Programare online). Pentru utilizarea aplicaţiei de programare online nu se percep taxe, fiind un serviciu gratuit.

      Persoanele care se vor prezenta la sediul ANC începând cu data de 22.05.2017 în vederea depunerii cererilor privind cetățenia română, formulate în temeiul art. 11 din Lege, fără a se programa în prealabil pentru înregistrarea dosarului, nu vor putea depune cererea privind cetățenia română. Obligativitatea programării prealabile online în vederea depunerii cererilor nu se aplică persoanelor care formulează cereri privind cetățenia română în temeiul articolelor 8, 81, 10 și 27 din Legea nr. 21/1991.

Articolul 8^2

Actele necesare  pentru cererea de acordare a cetăţeniei române în baza art. 82

Persoana fără cetăţenie sau cetăţeanul străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, poate solicita acordarea cetățeniei române, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată, îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române şi îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.

 ACTE NECESARE:

  1. Paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată, sau orice alt act de identitate;
  2. Declaraţie pe proprie răspundere,autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
  3. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) supralegalizate/apostilate şi cu traducere în limba română, legalizată; În situația în care din actele de stare civilă depuse la dosar nu reies clar mențiunile referitoare la nume, prenume, localitatea nașterii, nume/prenume părinți, se solicită declaraţie pe proprie răspundere,autentificată la notar, din care să rezulte datele de stare civilă sau adeverință de la ambasadă cu datele de stare civilă.
  4. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
  5. Certificate de naştere ale minorilor, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
  6. Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;
  7. Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;
  8. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;

 Procedura acordării cetăţeniei române în baza art. 82

Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

    a) solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată;

    b) solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) şi îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.

 

În cazul persoanelor care depun cererea în baza acestui articol de lege, acordarea cetăţeniei române se face prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului.

 

1. Depunerea cererii

 

Cererea de acordare a cetăţeniei române întemeiată pe dispoziţiile art. 82 se depune la Ministerul Tineretului şi Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetăţeniei române în baza acestui articol.

 

Ministerul Tineretului şi Sportului înaintează Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cererea însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române.

2. Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenie și întocmirea raportului

Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție, dispune solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române, respectiv dacă persoana dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni, este cunoscută cu o bună comportare şi nu a fost condamnată în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care o face nedemnă de a fi cetăţean român.

Potrivit art.161 din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat acordarea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de acordare a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

 

Cererea este înaintată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

 

În cazul în care constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Comisia pentru cetățenie întocmește un raport care este înaintat Ministerului Tineretului şi Sportului.

 

În cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Comisia pentru cetăţenie va întocmi un raport care este înaintat Președintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

 

3. Aprobarea cererii prin Hotărâre de Guvern

 

Pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie, care constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Ministerul Tineretului şi Sportului propune Guvernului acordarea cetăţeniei române persoanei în cauză printr-o hotărâre de Guvern, care va fi publicată în Monitorul Oficial.

 

 

4. Respingerea cererii prin ordin al Președintelui A.N.C.

 

În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, va proceda la respingerea prin ordin a cererii de acordare a cetăţeniei române, ordin care va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum şi Ministerului Tineretului şi Sportului.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

5. Depunerea jurământului

Cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România.

În termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

 

Nedepunerea jurământului de credinţă în termenul de 6 luni, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română în condiţiile art. 82, atrage încetarea efectelor Hotărârii de Guvern emise. Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetăţeniei române se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

În cazuri temeinic justificate, termenul de 6 luni poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire însoţită de documente doveditoare este formulată înainte de împlinirea acestuia. Cererea de prelungire se aprobă de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

 

Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut:  "Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României."

 

După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

 

În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare a cetăţeniei române.

Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare a cetăţeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române.

 

Print Friendly Version of this pagePrint Get a PDF version of this webpagePDF EmailE-mail