Articolul 10

Descarcă model cerere (descarca documentul in format word icon)

Descarca opis anexă la cerere (descarcă documentul în format word icon)

Descarcă Declaraţie de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal (descarca documentul in format word icon)

Descarcă Declarație certificat lingvistic (descarca documentul in format word icon)

  Actele necesare pentru redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut cetăţenia română, precum şi descendenţii acestora până la gradul II inclusiv. (Art. 10 din Legea nr. 21/1991, republicată)

 ACTE NECESARE

  1. Documentul care face dovada achitării contravalorii cardului de cetățenie, atât pentru titular, cât și pentru copiii minori incluși în cerere, după caz. Contravaloarea unui card de cetățenie română este de 90.00 lei (suma include și TVA). Aceasta se încasează la unitățile CEC Bank, prin următoarele modalități: numerar la casieriile unităților CEC Bank. S.A. sau prin virament interbancar și intrabancar în contul IBAN RO48CECEB00030RON3341648, deschis la CEC Bank SA;
  2. Cerere tip privind cetățenia română, completată olograf și care include și cele trei declarații necesare pentru soluționarea cererii, respectiv declarația privind dobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România, declarația din care să rezulte dacă a mai fost depusă sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române și cea din care să rezulte că în prezent solicitantul nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
  3. Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal;
  4. Paşaport în original și în copie (cu traducere, după caz) legalizată;
  5. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
  6. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) în original apostilate/supralegalizate şi în copie cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
  7. Dacă titularul cererii nu a avut cetăţenia română sunt necesare acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume, deces sau divorţ etc.) în original și în copii legalizate pentru ascendenţi (părinţi, bunici) foşti cetăţeni români, apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
  8. Acte de stare civilă în original și în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor, dacă este cazul, apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată;
  9. Acordul părinţilor pentru dobândirea cetăţeniei române de către copiii minori, autentificat la notar sau la misiunea diplomatică a României, dacă este cazul;
  10. Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României în prezenţa unui părinte.
  11. Dovadă scrisă privind data pierderii cetăţeniei române – adeverinţă eliberată de misiunea diplomatică a României sau Direcţia Generală de Paşapoarte ori copia hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română titularului cererii sau ascendenţilor acestuia până la gradul II inclusiv (părinţi, bunici);

Dacă nu există o asemenea dovadă, sunt necesare:

–      certificat de naturalizare sau certificat doveditor al obţinerii cetăţeniei străine, în copie legalizată, cu apostilă şi traducere legalizată, prin care petentul sau ascendenţii petentului (părinţi, bunici), foşti cetăţeni români, au obţinut pentru prima dată de la plecarea din România o cetăţenie străină din care să reiasă data acordării acesteia;

–      acte din care să rezulte data când petentul sau ascendenţii petentului (părinţi, bunici), foşti cetăţeni români, au emigrat din România (copie legalizată după paşaportul românesc cu viza de ieşire sau document de călătorie);

  1. Pentru persoanele care solicită redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România:

Dovada locuinţei în România:

a)prin contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată.

b)prin contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.

c)prin contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.

d)prin declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.

  1. Dovada sursei legale de existenţă în România (pentru persoanele care solicită redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România).

 

IMPORTANT

  • Având în vedere că intrarea cetățenilor străini pe teritoriul României se realizează pe baza documentelor valabile de trecere a frontierei de stat, care sunt acceptate de statul român, datele de identificare ale petenților care reies din documentele de stare civilă depuse (nume, prenume și data nașterii) trebuie să coincidă cu cele din documentul/documentele (pașaport / carte de identiate / permis de ședere) prezentate la trecerea frontierei de stat. În situația în care datele menționate mai sus nu coincid, petentul va fi îndrumat în vederea reglementării neconcordanțelor constatate, cererea privind cetățenia română urmând a nu fi înregistrată de funcționarul Autorității Naționale pentru Cetățenie.

  • Persoanele fără cetăţenie sunt scutite de plata taxelor consulare.

  • Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă  cu cele din certificatul de naştere.
  • La depunerea cererilor privind cetăţenia română, solicitanții sunt obligaţi să prezinte actele de stare civilă atât în copie legalizată cât şi în original. Nu sunt acceptate certificatele de stare civilă laminate (plastifiate), întrucât elementele particularizante ale documentelor originale au fost deteriorate în urma laminării.
  • Cererile se depun personal, iar în cazul persoanelor cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită, în condițiile legii, măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu, cererea se poate depune, în numele persoanei ocrotite, de către ocrotitorul sau reprezentantul acesteia, prezența solicitantului fiind obligatorie. La depunerea cererilor sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererile se pot depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cereri fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice.
  • Solicitanții (cetățeni străini non-UE/SEE/Confederația Elvețiană) vor atașa dosarului constituit și copia simplă a filei/filelor pașaportului pe care sunt aplicate viza care permite intrarea pe teritoriul României şi/sau ștampila aplicată de punctele de trecere a frontierei privind intrarea pe teritoriul țării, în cazurile cetățenilor statelor pentru care nu este necesară acordarea unei vize. În situația cetățenilor statelor terțe care dețin un permis de ședere eliberat de unul dintre statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană, acesta va fi atașat de asemenea în copie simplă.
  • Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate la Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este necesară și pentru actele emise de misiunile diplomatice străine, acreditate în România.
  • Cererile pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din țara de domiciliu/reședință a solicitantului. În acest caz, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

 Procedura de redobândire a cetăţeniei române în baza art.10

Cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv şi care cer redobândirea ei, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Legea cetățeniei române.

Astfel solicitantul trebuie să dovedească prin comportamentul, acţiunile şi atitudinea sa, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni și este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român. De asemenea, acesta trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani și are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor.

În baza acestor prevederi legale, cetăţenia română se va acorda solicitantului, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în România sau cu menţinerea acestuia în străinătate.

  1. Depunerea cererii

Cererea de redobândire a cetăţeniei române în baza art. 10  se depune personal la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie. La depunerea cererii sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererea se poate depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cerere fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice. Legea cetățeniei române nu prevede excepții cu privire la preluarea datelor biometrice.

Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cerereade redobândire a cetăţeniei române la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României din ţara respectivă.

Preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie, prin rezoluţie, stabileşte termenul la care va dezbate cererea de redobândire a cetăţeniei, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române.

  1. Soluţionarea cererii de către Comisia pentru Cetăţenie

La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia pentru Cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române, potrivit dispoziţiilor de la art. 10 și art. 8 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată. În cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusţinută.

Potrivit art.161 din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat redobândirea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

  1. Raportul Comisiei

După dezbaterea cererii, Comisia pentru Cetăţenie întocmeşte un raport pe care îl înaintează Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, raport însoţit de cererea de redobândire a cetăţeniei române și care menţionează întrunirea condiţiilor legale pentru redobândirea cetăţeniei române de către solicitant.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru redobândirea cetăţeniei, Comisia pentru cetățenie, printr-un raport motivat, propune preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii. O nouă cerere de redobândire a cetăţeniei române se poate depune după 6 luni de la respingerea cererii anterioare.

  1. Emiterea ordinului PreşedinteluiAutorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea cetăţeniei române, emite într-un termen ce nu va depăşi 3 zile ordinul de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.

În cazul în care Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta va respinge, prin ordin, cererea de redobândire a cetăţeniei. Acest ordin de respingere a cererii de redobândire a cetăţeniei române se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

  1. Depunerea jurământului

Cetăţenia română se redobândeşte de la data depunerii jurământului de credinţă față de România.

Astfel, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, persoanele care au redobândit cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

În cazuri temeinic justificate, acest termen poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire este formulată înainte de împlinirea acestuia și este însoţită de documente doveditoare. Cererea de prelungire se aprobă de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (pentru persoanele care au solicitat stabilirea domiciliului în România) sau de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular din țara de domiciliu (pentru persoanele care au solicitat menținerea domiciliului în străinătate).

Jurământul de credinţă se depune de către persoanele care au solicitat redobândirea cetățeniei române cu stabilirea domiciliului în România în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens.

Jurământul are următorul conţinut: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României„

După depunerea jurământului, Comisia pentru cetățenie eliberează titularului certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 cu menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.

Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 cu menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în cadrul ședinței solemne din România, în termenul prevăzut de lege, cu acordul şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.

În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

 

Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de redobândire a cetăţeniei române.

Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de redobândire a cetăţeniei române.

Cererea adresată Comisiei pentru cetățenie privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române.

Sari la conținut