Articolul 8

Article 8 ( english )

Descarca model cerere (descarcă documentul în format )

Descarca opis anexa la cerere (descarcă documentul în format )

Descarcă Declaraţie de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal (descarcă documentul în format )

Descarca tematica si bibliografia (descarcă documentul în format )

Întrebări Constituția României (descarcă documentul în format )

Întrebări cultură și civilizație românească (descarcă documentul în format )

Întrebări geografia României (descarcă documentul în format )

Întrebări istoria României (descarcă documentul în format )

Având în vedere încheierea unui protocol de colaborare între Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Oficiul Național al Registrului Comerțului, solicitanții de cetățenie română în temeiul art. 8 din Legea nr. 21/1991 nu vor mai trebui să prezinte, pentru a dovedi mijloacele legale pentru o existență decentă în România,  în cazul unor venituri din activități comerciale, certificatul de înregistrare în Registrul Comerțului în fotocopie și certificatul constatator de la Oficiul Registrului Comerțului pentru societatea comercială.

Actele necesare  pentru depunerea cererii de acordare a cetăţeniei române

 ACTE NECESARE:

1. Documentul care face dovada achitării contravalorii cardului de cetățenie, atât pentru titular, cât și pentru copiii minori incluși în cerere, după caz. Contravaloarea unui card de cetățenie română este de 90.00 lei (suma include și TVA). Aceasta se încasează la unitățile CEC Bank, prin următoarele modalități: numerar la casieriile unităților CEC Bank. S.A. sau prin virament interbancar și intrabancar în contul IBAN RO48CECEB00030RON3341648, deschis la CEC Bank SA;
2. Cerere privind acordarea cetățeniei române;
3. Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal;
4. Paşaport în original și în copie cu traducere în limba română (după caz), legalizată;
5. Permis de şedere pentru cetăţeni străini în original și în copie;
6. Adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei, respectiv data de la care s-a acordat dreptul de şedere permanentă în România – eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original;
7. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
8. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) în original, supralegalizate/apostilate şi în copie cu traducere în limba română, legalizată. În situația în care din actele de stare civilă depuse la dosar nu reies clar mențiunile referitoare la nume, prenume, localitatea nașterii, nume/prenume părinți, se solicită declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte datele de stare civilă sau adeverință de la ambasadă cu datele de stare civilă.
9. Dovada cetăţeniei române a soţului sau a soţiei (actul de identitate în copie), dacă este cazul;
10. Certificate de naştere ale minorilor, în original, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
11. Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;
12. Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;
13. Permis de ședere al copilului minor pe teritoriul României, valabil la data cererii, în copie;
14. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
15. Dovada locuinţei în original și în copie legalizată prin una din următoarele variante:
    1. Contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată.
    2. Contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
    3. Contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
    4. Declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
16. Dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor (după caz); această dovadă trebuie să conţină veniturile realizate pe teritoriul României în ultimii 3 ani:
    1. venituri din activităţi comerciale
       1. actul constitutiv al societăţii comerciale în copie legalizată;
       2. bilanţ contabil de la sfârşitul anului precedent, înregistrat la Administraţia Financiară.
       3. hotărârea AGA de repartizare a dividendelor, respectiv procesul verbal al asociatului unic;
       4. dovada încasării dividendelor cuvenite;
       5. dovada achitării impozitului pe dividendele încasate;
       6. certificat de atestare fiscală eliberat de Administraţia Finanţelor Publice de la sediul societăţii comerciale privind plata impozitelor şi taxelor către stat.
    2. Contract individual de muncă, în copie legalizată, respectiv actele adiționale la C.I.M. de modificare a salariului brut, dacă este cazul, având viza Inspectoratului Teritorial de Muncă sau dovada înregistrării în Registrul general de evidență a salariaților în format electronic, precum şi adeverinţă din care să rezulte salariul lunar net.
    3. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
       1. declaraţia de venit global privind obţinerea de venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
       2. certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice.
       3. adeverinţă A.N.A.F. – venit realizat pe anul precedent.
       4. adeverinţă A.N.A.F. – venit estimat pentru anul în curs.
       5. Talon de pensie sau alte dovezi.

 

 IMPORTANT

• Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere.
• Cererile se depun personal, iar în cazul persoanelor cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită, în condițiile legii, măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu, cererea se poate depune, în numele persoanei ocrotite, de către ocrotitorul sau reprezentantul acesteia, prezența solicitantului fiind obligatorie. La depunerea cererilor sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererile se pot depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cereri fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice.
• Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate la Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este necesară și pentru actele emise de misiunile diplomatice străine, acreditate în România.
• Persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască limba română (scris şi citit), Constituţia României şi imnul naţional și să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească (inclusiv istoria şi geografia României).
• La depunerea cererilor este obligatorie includerea în ordinea de mai sus, la constituirea dosarelor, a tuturor documentelor prevăzute la punctele 1-12. În absența documentelor de mai sus, cererea de acordare a cetățeniei române nu va fi înregistrată de angajatul ANC, petentul fiind îndrumat în vederea reglementării situației și depunerea ulterioară a dosarului.

 Procedura acordării cetăţeniei române art. 8

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

1. a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
2. b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
3. c) a împlinit vârsta de 18 ani;
4. d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
5. e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
6. f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
7. g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

Termenele prevăzute la lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii:

1. a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;
2. b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
3. c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;
4. d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.

În cazul în care cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la lit. a).

1. Depunerea cererii

Cererea se depune personal, iar în cazul persoanelor cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită, în condițiile legii, măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu, cererea se poate depune, în numele persoanei ocrotite, de către ocrotitorul sau reprezentantul acesteia, prezența solicitantului fiind obligatorie. La depunerea cererii sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererea se poate depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cerere fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice. Legea cetățeniei române nu prevede excepții cu privire la preluarea datelor biometrice.

După depunerea cererii, preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție, stabilește termenul la care Comisia pentru cetăţenie va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române. În cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului.

2. Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenie

La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române, cu excepţia condiţiilor prevăzute la  art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române. În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române.

Potrivit art.16¹ din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat acordarea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de acordare a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

3. Interviul

Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române,  respectiv cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), de noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială, precum şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi a imnului naţional.
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

4. 4.Raportul Comisiei

Daca solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va menţiona întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea cetăţeniei române.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea cetăţeniei, precum şi în cazul nepromovării interviului ori al neprezentării, în mod nejustificat, la susţinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii.

5. Emiterea ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.

În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta va proceda la respingerea prin ordin a cererii de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

6. Depunerea jurământului

Cetăţenia română se acordă la data depunerii jurământului de credinţă față de România.

În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România. În cazuri temeinic justificate, acest termen poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire este formulată înainte de împlinirea acestuia și este însoţită de documente doveditoare.

Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut: “Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României.”

După depunerea jurământului, Comisia pentru cetățenie eliberează titularului certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

 

Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare a cetăţeniei române.

Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare a cetăţeniei române.

Cererea adresată Comisiei pentru cetățenie privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române.