La data de 10.04.2025 a avut loc Conferința cu tema ”Avocatura între provocări și oportunități”, desfășurată la Grand Hotel Bucharest, sala Ronda.
La lucrările conferinței a participat președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, prof univ. dr. Barbu Silviu Gabriel, cu rang de secretar de stat, având o scurtă intervenție cu privire la regimul străinilor și reprezentarea acestora prin avocat.
19 martie 2025
Celebrarea ZILEI PAȘAPORTULUI ROMÂNESC.
Pașaportul electronic românesc oferă cetățenilor libertatea de mișcare fără viză sau cu formalități minime în 173 de țări, situându-se pe locul 7 pe scara internațională a mobilității.
Prima lege modernă privind pașapoartele a fost promulgată la data de 19 martie 1912. Actul normativ, cunoscut sub numele de „Legea asupra pașapoartelor”, a fost semnat de regele Carol I prin Înaltul Decret Regal nr. 1758 și a reprezentat un pas esențial în reglementarea documentelor de călătorie.
La mulți ani!
Autoritatea Națională pentru Cetățenie
Având în vedere corecta informare a opiniei publice, coroborat cu anumite informații apărute în mediul online, referitor la reducerea termenului indicat ca fiind 3 ani pentru acordarea cetățeniei române, ANC face următoarele clarificări:
În ceea ce privește acordarea cetățeniei române în baza art. 8 din Legea cetățeniei române, termenul de acordare a cetățeniei române conform prevederilor legale în vigoare este de 8 ani, acesta putând fi redus cu până la 3 ani în anumite condiții prevăzute expres. Cu titlu de exemplu: solicitantul este căsătorit de cel puțin 5 ani cu un cetățean roman, solicitantul a dobândit statutul de refugiat și a depus eforturi deosebite în vederea integrării sale în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată sau implicare civică deosebită, solicitantul este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene, solicitantul s-a născut pe teritoriul României, iar la data naşterii sale părinţii săi sau, după caz, unul dintre aceştia locuia legal pe teritoriul României etc.
În ceea ce privește acordarea cetățeniei române în baza art. 8 ind. 1 din Legea Cetățeniei române, cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care, prin activităţi desfăşurate în mod regulat pe o perioadă de cel puţin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-g).
Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care, prin activităţi desfăşurate în mod regulat pe o perioadă de cel puţin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-g).
Contribuţia la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti se dovedeşte de către solicitant prin: activităţi prin care se asigură promovarea imaginii României în străinătate sau a drepturilor românilor din străinătate ori care au drept scop susţinerea mediului asociativ românesc din străinătate; activitate didactică şi ştiinţifică de promovare a limbii şi culturii române sau activitate publicistică în limba română; activităţi prin care se asigură menţinerea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din străinătate.
Stabilirea aspectelor menționate mai sus, prevăzute de Art. 8 indice 1, sunt strict atributul Ministerului Afacerilor Externe în ceea ce privește verificarea îndeplinirii condițiilor legale.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, domnul secretar de stat Silviu Gabriel Barbu, a participat la evenimentul aniversar care marchează 30 de ani de la înființarea Curții Constituționale a Republicii Moldova. Cu această ocazie, a fost lansată și ediția a II-a revizuită și actualizată a CODEX-ului Constituțional, un proiect de referință pentru înțelegerea constituționalismului european, în care, pentru prima dată, a fost inclusă și Constituția Republicii Moldova.
În cadrul evenimentului, coordonatorul științific al Abcjuridic.ro, conf. dr. Silviu Barbu, a participat activ, evidențiind importanța lucrării în promovarea valorilor statului de drept și în susținerea cercetării juridice.
Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt, experți în drept și reprezentanți ai societății civile.
Versiunea electronică a Codexului Constituțional este disponibilă în limba română pe pagina www.ipre.md:
Volumul I aici: https://ipre.md/…/10/Codex_constitutional_vol1_18_11.pdf
Volumul II aici https://ipre.md/…/2024/10/Codex_constit_vol2_18_11_.pdf
Agenția Servicii Publice a găzduit o întrevedere de lucru cu reprezentanții Autorității Naționale pentru Cetățenie din România (ANC) și ai Consulatului General al României la Chișinău. În cadrul discuțiilor, părțile au abordat unele aspecte privind cooperarea bilaterală și implementarea prevederilor Memorandumului de colaborare dintre ANC și ASP, semnat la 10 noiembrie 2022 la București, precum și a acordurilor adiționale din 22 martie 2023 și 11 martie 2024.
Delegaţia română a fost reprezentată de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, domnul Silviu Gabriel Barbu, directorul de Cabinet Secretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, domnul Cristian-George Spînu, Consulul general al României la Chişinău, doamna Mausela Piţigoi şi magistratul de legătură cu Republica Moldova, domnul Cătălin Oţel.
Discuțiile s-au axat pe îmbunătățirea proceselor administrative de verificare a documentelor de stare civilă în contextul solicitării dobândirii cetățeniei române de către cetățenii Republicii Moldova.
Această vizită reconfirmă angajamentul instituțiilor de a consolida un parteneriat eficient în beneficiul cetățenilor.
Având în vedere materialul de presă publicat astăzi, 26.02.2025, pe site-ul stiripresurse.ro, preluat din articolul publicat pe site-ul „defapt.ro”, referitor la obținerea cetățeniei române de către un cetățean rus, pentru o informare cât mai corectă a opiniei publice, vă comunicăm faptul că persoanei care face obiectul celor două articole de presă menționate nu i-a fost acordată cetățenia română și nu i s-a eliberat certificat de cetățenie română de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Obiectiv Comun: Redobândirea cetățeniei române, procedură și impedimente
LINK (Youtube): https://www.youtube.com/live/7nP__LcYI5w
Având în vedere declanșarea, din luna iulie 2024, a demersurilor de reorganizare a ANC, în scopul îmbunătățirii standardelor de funcționare pe principalul său obiect de activitate, anume analiza și soluționarea dosarelor de cetățenie, conducerea ANC a luat măsuri pentru urgentarea soluționării cererilor foarte vechi de cetățenie (2017-2021), cu implicarea președintelui Comisiei pentru Cetățenie și a membrilor acesteia, care au dinamizat din luna septembrie 2024 fluxul de soluționare a cererilor anterioare anului 2022, intr-un amplu efort de reducere a acestui stoc.
Comisia pentru cetatenie depune eforturi pentru a solutionata cat mai repede toate dosarele de cetatenie anterioare anului 2022, continuand solutionarea celorlalte in ordine cronologica.
Comisia pentru Cetățenie stabilește treptat termenele viitoare pentru analiza dosarelor de cetățenie, însă soluționarea cererilor rămâne stabilita pe baza criteriului cronologiei înregistrării acestora, desigur că în funcție de actele depuse la dosar.
Actualizarea termenelor este publicată periodic pe site-ul instituției, în secțiunea Stadiu Dosar.
Cu ocazia sărbătoririi a 166 de ani de la Mica Unire – Unirea Principatelor Române, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a organizat ieri, 23 ianuarie, în preambulul acestei mari sărbători naționale a poporului român, Ceremonia Solemnă de Depunere a Jurământului de Credință față de România, în fastuoasa cladire a Operei Naționale București.
Sărbătorită anual pe data de 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române marchează un moment definitoriu în realizarea idealului uni stat român unitar.
În acest context, în sprijinul promovării rolului fundamental al statutului de cetățean român și în continuarea demersurilor de conștientizare publică a evenimentelor marcante din istoria și cultura poporului român pe care Autoritatea Națională pentru Cetățenie le-a derulat constant în ultima perioadă, prin colaborarea cu Opera Națională din București, a avut loc Sesiunea Festivă de depunerea jurământului de credință față de România de către 27 de cetățeni străini aspiranți la calitatea de cetățean român.
Alături de cele 27 de persoane care au devenit, prin depunerea Jurământului, cetățeni români, alături de familiile acestora totodată, la eveniment au participat oficialități și reprezentanți ai statului român de la nivelul administrației centrale și locale, precum doamna Roxana Momeu – Secretar de Stat în Ministerul Justiției și coordonator al activității ANC, domnul Valentin Vătăjelu – Consilier de Stat – Cancelaria Primului Ministru, domnul procuror Paul Dimitriu – adjunct al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, domnul Bogdan Beligan – procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, domnul Tudor Toma – Secretar General al Prefecturii Municipiului București, precum și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne și ai altor instituții cu care ANC se află în relații de cooperare instituțională.
Sesiunea de jurământ omagială a fost organizată de către echipa Autorității Naționale pentru Cetățenie, în coordonarea doamnei subsecretar de stat Claudia Țapardel – Vicepreședinte ANC, cu participarea președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie – secretar de stat Silviu Gabriel Barbu și vicepreședintelui Ciprian Adrian Florescu, subsecretar de stat, precum și a altor persoane din cadrul instituției.
Activitatea a fost deschisă de președintele ANC, care a subliniat rolul deosebit al festivității depunerii jurământului de credință față de România și al dobândirii calităților de cetățean român și cetățean european, după care doamna secretar de stat Roxana Momeu a prezentat semnificația istorică deosebită a zilei festive a Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie 1859, precum și rolul și implicarea Ministerului Justiției și al ANC în gestionarea întregii problematici a acordării cetățeniei române, sub toate modalitățile prevăzute de lege.
Domnul Vicepreședinte Ciprian Adrian Florescu a prezidat Sesiunea de Depunere a Jurămăntului de Credință față de statul român, marcând de asemenea caracterul emoționant al acestei festivități.
În alocuțiunile susținute, conducerea Ministerului Justiției, precum și cea a Autorității Naționle pentru Cetățenie i-au felicitat pe viitorii cetățeni români și cetățeni europeni totodată, observând faptul că persoanele prezente la festivitate au origini în state precum Siria, Republica Moldova, Olanda, Germania, Egipt, Maroc, Armenia.
Prin festivitatea desfășurată cu ocazia acestui eveniment, în mod simbolic persoanele care au depus jurământul au fost primite, prin intermediul oficialităților prezente, cu brațele deschise de către poporul român, noii cetățeni români asumându-și totodată atât exercitarea drepturilor prevăzute de Constituția României și de legile statului român în acest nou statut juridic, dar și de obligațiile derivate din această calitate, inclusiv toate drepturile și obligațiile care se desprind din statutul de cetățean european, dobândit concomitent cu obținerea cetățeniei române.
Cu suportul Operei Naționale Române, gazda evenimentului, Imnul Național al României, moment ancoră în derularea oricărei sesiuni de depunerea jurământului față de România, a fost interpretat magistral de baritonul Alexandru Constantin acompaniat la pian de doamna Liana Mareș, soliști de marcă ai Operei Naționale.
Atmosfera a fost în mod evident una vibrantă și emoționantă, dată atât de cadrul festiv al ceremoniei, dar mai ales de autenticele trăiri ale fiecăruia dintre cei care cu această ocazie au primit certificatul de cetățean român, emoția marcând și pe ceilalți participanți la festivitate.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Ministerul Justiției, cu sprijinul instituțiilor partenere prevăzute de lege, în contextul dublei semnificații a aprobării cererilor de cetățenie, anume de acordare a statutului de cetățean român concomitent cu acela de cetățean european, iau toate măsurile necesare pentru a asigura desfășurarea procedurilor de verificare a cererilor de cetățenie în conformitate cu exigențele legale, pentru a proteja interesele poporului român, ale României și ale Uniunii Europene, respectând în egală măsură drepturile și aspirațiile legitime ale solicitanților de cetățenie.
În fiecare an, începând din 2011, data de 15 ianuarie este declarată – prin lege – Ziua Culturii Naționale. Sărbătoarea a fost aleasă pentru a marca ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu. Poet, prozator și jurnalist, Mihai Eminescu este considerat cea mai cunoscută și influentă personalitate din cultura română.
La mulți ani, pentru Ziua Culturii Naționale !
Autoritatea Națională pentru Cetățenie
