Categorii de cereri – AUTORITATEA NATIONALA PENTRU CETATENIE

Articolul 8

13/01/202007/04/2025

Article 8 ( english )

Descarca model cerere (descarcă documentul în format )

Descarca opis anexa la cerere (descarcă documentul în format )

Descarcă Declaraţie de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal (descarcă documentul în format )

Descarca tematica si bibliografia (descarcă documentul în format )

Întrebări Constituția României (descarcă documentul în format )

Întrebări cultură și civilizație românească (descarcă documentul în format )

Întrebări geografia României (descarcă documentul în format )

Întrebări istoria României (descarcă documentul în format )

Având în vedere încheierea unui protocol de colaborare între Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Oficiul Național al Registrului Comerțului, solicitanții de cetățenie română în temeiul art. 8 din Legea nr. 21/1991 nu vor mai trebui să prezinte, pentru a dovedi mijloacele legale pentru o existență decentă în România, în cazul unor venituri din activități comerciale, certificatul de înregistrare în Registrul Comerțului în fotocopie și certificatul constatator de la Oficiul Registrului Comerțului pentru societatea comercială.

Actele necesare pentru depunerea cererii de acordare a cetăţeniei române

ACTE NECESARE:

Documentul care face dovada achitării contravalorii cardului de cetățenie, atât pentru titular, cât și pentru copiii minori incluși în cerere, după caz. Contravaloarea unui card de cetățenie română este de 90.00 lei (suma include și TVA). Aceasta se încasează la unitățile CEC Bank, prin următoarele modalități: numerar la casieriile unităților CEC Bank. S.A. sau prin virament interbancar și intrabancar în contul IBAN RO48CECEB00030RON3341648, deschis la CEC Bank SA;
Cerere privind acordarea cetățeniei române;
Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal;
Paşaport în original și în copie cu traducere în limba română (după caz), legalizată;
Permis de şedere pentru cetăţeni străini în original și în copie;
Adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei, respectiv data de la care s-a acordat dreptul de şedere permanentă în România – eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original;
Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) în original, supralegalizate/apostilate şi în copie cu traducere în limba română, legalizată. În situația în care din actele de stare civilă depuse la dosar nu reies clar mențiunile referitoare la nume, prenume, localitatea nașterii, nume/prenume părinți, se solicită declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte datele de stare civilă sau adeverință de la ambasadă cu datele de stare civilă.
Dovada cetăţeniei române a soţului sau a soţiei (actul de identitate în copie), dacă este cazul;
Certificate de naştere ale minorilor, în original, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;
Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;
Permis de ședere al copilului minor pe teritoriul României, valabil la data cererii, în copie;
Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
Dovada locuinţei în original și în copie legalizată prin una din următoarele variante:
1. Contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată.
2. Contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
3. Contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
4. Declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
Dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor (după caz); această dovadă trebuie să conţină veniturile realizate pe teritoriul României în ultimii 3 ani:
1. venituri din activităţi comerciale
  1. actul constitutiv al societăţii comerciale în copie legalizată;
  2. bilanţ contabil de la sfârşitul anului precedent, înregistrat la Administraţia Financiară.
  3. hotărârea AGA de repartizare a dividendelor, respectiv procesul verbal al asociatului unic;
  4. dovada încasării dividendelor cuvenite;
  5. dovada achitării impozitului pe dividendele încasate;
  6. certificat de atestare fiscală eliberat de Administraţia Finanţelor Publice de la sediul societăţii comerciale privind plata impozitelor şi taxelor către stat.
2. Contract individual de muncă, în copie legalizată, respectiv actele adiționale la C.I.M. de modificare a salariului brut, dacă este cazul, având viza Inspectoratului Teritorial de Muncă sau dovada înregistrării în Registrul general de evidență a salariaților în format electronic, precum şi adeverinţă din care să rezulte salariul lunar net.
3. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
  1. declaraţia de venit global privind obţinerea de venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
  2. certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice.
  3. adeverinţă A.N.A.F. – venit realizat pe anul precedent.
  4. adeverinţă A.N.A.F. – venit estimat pentru anul în curs.
  5. Talon de pensie sau alte dovezi.

IMPORTANT

Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere.
Cererile se depun personal, iar în cazul persoanelor cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită, în condițiile legii, măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu, cererea se poate depune, în numele persoanei ocrotite, de către ocrotitorul sau reprezentantul acesteia, prezența solicitantului fiind obligatorie. La depunerea cererilor sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererile se pot depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cereri fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice.
Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate la Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este necesară și pentru actele emise de misiunile diplomatice străine, acreditate în România.
Persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască limba română (scris şi citit), Constituţia României şi imnul naţional și să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească (inclusiv istoria şi geografia României).
La depunerea cererilor este obligatorie includerea în ordinea de mai sus, la constituirea dosarelor, a tuturor documentelor prevăzute la punctele 1-12. În absența documentelor de mai sus, cererea de acordare a cetățeniei române nu va fi înregistrată de angajatul ANC, petentul fiind îndrumat în vederea reglementării situației și depunerea ulterioară a dosarului.

Procedura acordării cetăţeniei române art. 8

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

Termenele prevăzute la lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii:

a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;
b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;
d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.

În cazul în care cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la lit. a).

Depunerea cererii

Cererea se depune personal, iar în cazul persoanelor cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită, în condițiile legii, măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu, cererea se poate depune, în numele persoanei ocrotite, de către ocrotitorul sau reprezentantul acesteia, prezența solicitantului fiind obligatorie. La depunerea cererii sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererea se poate depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cerere fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice. Legea cetățeniei române nu prevede excepții cu privire la preluarea datelor biometrice.

Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenie

La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române, cu excepţia condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române. În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române.

Potrivit art.16¹ din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat acordarea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de acordare a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

Interviul

Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, respectiv cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), de noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială, precum şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi a imnului naţional.
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

4.Raportul Comisiei

Daca solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va menţiona întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea cetăţeniei române.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea cetăţeniei, precum şi în cazul nepromovării interviului ori al neprezentării, în mod nejustificat, la susţinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii.

Emiterea ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.

În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta va proceda la respingerea prin ordin a cererii de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Depunerea jurământului

Cetăţenia română se acordă la data depunerii jurământului de credinţă față de România.

În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România. În cazuri temeinic justificate, acest termen poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire este formulată înainte de împlinirea acestuia și este însoţită de documente doveditoare.

Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României.”

După depunerea jurământului, Comisia pentru cetățenie eliberează titularului certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare a cetăţeniei române.

Cererea adresată Comisiei pentru cetățenie privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române.

Articolul 8″1

12/01/202001/04/2025

Descarcă model cerere (descarcă documentul în format )

Descarca opis anexă la cerere (descarcă documentul în format )

Descarcă Declaraţie de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal (descarcă documentul în format )

Actele necesare pentru depunerea cererii de acordare a cetăţeniei române în baza art. 8 alin. (1)

Persoana fără cetăţenie sau cetăţeanul străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, poate solicita acordarea cetățeniei române dacă îndeplineşte concomitent și condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române, și având posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.

ACTE NECESARE:

Documentul care face dovada achitării contravalorii cardului de cetățenie, atât pentru titular, cât și pentru copiii minori incluși în cerere, după caz. Contravaloarea unui card de cetățenie română este de 90.00 lei (suma include și TVA). Aceasta se încasează la unitățile CEC Bank, prin următoarele modalități: numerar la casieriile unităților CEC Bank. S.A. sau prin virament interbancar și intrabancar în contul IBAN RO48CECEB00030RON3341648, deschis la CEC Bank SA;
Cerere tip privind cetățenia română, completată olograf și care include și cele trei declarații necesare pentru soluționarea cererii, respectiv declarația privind dobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România, declarația din care să rezulte dacă a mai fost depusă sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române și cea din care să rezulte că în prezent solicitantul nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal;
Paşaport în original și în copie cu traducere în limba română (după caz), legalizată, sau orice alt act de identitate;
Acte de stare civilăpentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ etc.) în original, supralegalizate/apostilate şi în copie cu traducere în limba română, legalizată;
Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi în copie cu traducere în limba română, legalizată;
Documente relevante din care să reiasă faptul că solicitantul a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești (în vederea elaborării punctului de vedere emis de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 8¹din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991).

În situația în care solicitanții în temeiul art. 8¹ au copii minori, potriv. prev. art. 9 alin. (6) din Legea cetățeniei române, aceștia pot fi incluși în cererea părintelui de acordare a cetățeniei române, cu respectarea corespunzătoare a prev. art. 9 alin. (1) – (3) din aceeași Lege. Astfel, cererea va fi completată cu:

– certificatul de naștere al copilului minor pentru care se solicită acordarea cetățeniei române, în original, apostilat/supralegalizat și în copie cu traducere în limba română, legalizată;

– permisul de ședere pe teritoriul României al copilului minor, valabil la data cererii, în copie;

– declarația autentificată la notar/misiunea diplomatică a României cu acordul celuilalt soț privind acordarea cetățeniei române copilului minor;

– consimțământul minorului care are peste 14 ani la data depunerii cererii cu privire la acordarea cetățeniei române, dat prin declarație autentificată la notar/misiunea diplomatică a României.

Procedura acordării cetăţeniei române în baza art. 8¹

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate.

Depunerea cererii

Cererea de acordare a cetăţeniei române în baza art. 8¹ se depune personal la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie. La depunerea cererii sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererea se poate depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cerere fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice. Legea cetățeniei române nu prevede excepții cu privire la preluarea datelor biometrice.

De asemenea, cererile de acordare a cetăţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 81 pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul îşi are domiciliul.

În acest caz, cererea va fi trimisă, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoţită de un punct de vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.

După depunerea cererii, preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție, stabilește termenul la care Comisia pentru cetăţenie va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române în baza art. 8¹, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române, respectiv dacă persoana dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni, este cunoscută cu o bună comportare şi nu a fost condamnată în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care o face nedemnă de a fi cetăţean român.

În situaţia în care cererea a fost depusă la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Comisia pentru cetăţenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.

Potrivit art.161 din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat acordarea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de acordare a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenieși întocmirea raportului

La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinireasauneîndeplinirea condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei române prevăzute la art. 81. În acest sens, Comisia va întocmi un raport motivat, elaborat cu luarea în considerare a punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, precum şi a celorlalte documente necesare soluţionării acestui tip de cerere.

Raportul, însoţit de cererea de acordare a cetăţeniei române, va fi înaintat preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

3.Emiterea ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Depunerea jurământului

Cetăţenia română se acordă de la data depunerii jurământului de credinţă față de România.

Astfel, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

În cazuri temeinic justificate, acest termen poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire este formulată înainte de împlinirea acestuia și este însoţită de documente doveditoare. Cererea de prelungire se aprobă de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (pentru persoanele care au solicitat stabilirea domiciliului în România) sau de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular din țara de domiciliu (pentru persoanele care au solicitat menținerea domiciliului în străinătate).

Jurământul de credinţă se depune de către persoanele care au solicitat redobândirea cetățeniei române cu stabilirea domiciliului în România în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens.

Jurământul are următorul conţinut: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României„

Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 81 cu menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.

Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 81 cu menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în cadrul ședinței solemne din România, în termenul prevăzut de lege, cu acordul şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.

Articolul 8″2

11/01/202001/04/2025

Descarca opis anexă la cerere (descarcă documentul în format )

Actele necesare pentru cererea de acordare a cetăţeniei române în baza art. 8’2

Persoana fără cetăţenie sau cetăţeanul străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, poate solicita acordarea cetățeniei române, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată, îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române şi îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.

ACTE NECESARE:

Documentul care face dovada achitării contravalorii cardului de cetățenie, atât pentru titular, cât și pentru copiii minori incluși în cerere, după caz. Contravaloarea unui card de cetățenie română este de 90.00 lei (suma include și TVA). Aceasta se încasează la unitățile CEC Bank, prin următoarele modalități: numerar la casieriile unităților CEC Bank. S.A. sau prin virament interbancar și intrabancar în contul IBAN RO48CECEB00030RON3341648, deschis la CEC Bank SA;
Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal;
Paşaport în original și în copie cu traducere în limba română (după caz), legalizată, sau orice alt act de identitate;
Declaraţie pe proprie răspundere,autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) supralegalizate/apostilate şi cu traducere în limba română, legalizată; În situația în care din actele de stare civilă depuse la dosar nu reies clar mențiunile referitoare la nume, prenume, localitatea nașterii, nume/prenume părinți, se solicită declaraţie pe proprie răspundere,autentificată la notar, din care să rezulte datele de stare civilă sau adeverință de la ambasadă cu datele de stare civilă.
Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
Certificate de naştere ale minorilor, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;
Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;
Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;

Declarație pe proprie răspundere, autentificată la notar, prin care să se exprime atașamentul față de România și față de sistemul de valori specific societății românești, așa cum prevede art. 8² lit. b) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Procedura acordării cetăţeniei române în baza art. 82

Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată;
b) solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) şi îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.

În cazul persoanelor care depun cererea în baza acestui articol de lege, acordarea cetăţeniei române se face prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului.

Depunerea cererii

Cererea de acordare a cetăţeniei române întemeiată pe dispoziţiile art. 82 se depune la Ministerul Tineretului şi Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetăţeniei române în baza acestui articol.

Ministerul Tineretului şi Sportului înaintează Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cererea însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române.

Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenieși întocmirea raportului

Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție, dispune solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române, respectiv dacă persoana dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni, este cunoscută cu o bună comportare şi nu a fost condamnată în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care o face nedemnă de a fi cetăţean român.

Cererea este înaintată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

În cazul în care constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Comisia pentru cetățenie întocmește un raport care este înaintat Ministerului Tineretului şi Sportului.

În cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Comisia pentru cetăţenie va întocmi un raport care este înaintat Președintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Aprobarea cererii prin Hotărâre de Guvern

Pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie, care constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Ministerul Tineretului şi Sportului propune Guvernului acordarea cetăţeniei române persoanei în cauză printr-o hotărâre de Guvern, care va fi publicată în Monitorul Oficial.

Respingerea cererii prin ordin al Președintelui A.N.C.

În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, va proceda la respingerea prin ordin a cererii de acordare a cetăţeniei române, ordin care va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum şi Ministerului Tineretului şi Sportului.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Depunerea jurământului

Cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România.

În termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

Nedepunerea jurământului de credinţă în termenul de 6 luni, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română în condiţiile art. 82, atrage încetarea efectelor Hotărârii de Guvern emise. Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetăţeniei române se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

În cazuri temeinic justificate, termenul de 6 luni poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire însoţită de documente doveditoare este formulată înainte de împlinirea acestuia. Cererea de prelungire se aprobă de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare a cetăţeniei române.

Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare a cetăţeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române.

Articolul 10

10/01/202001/04/2025

Descarcă model cerere (descarca documentul in format )

Descarca opis anexă la cerere (descarcă documentul în format )

Descarcă Declaraţie de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal (descarca documentul in format )

Descarcă Declarație certificat lingvistic (descarca documentul in format )

Actele necesare pentru redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut cetăţenia română, precum şi descendenţii acestora până la gradul II inclusiv. (Art. 10 din Legea nr. 21/1991, republicată)

ACTE NECESARE

Documentul care face dovada achitării contravalorii cardului de cetățenie, atât pentru titular, cât și pentru copiii minori incluși în cerere, după caz. Contravaloarea unui card de cetățenie română este de 90.00 lei (suma include și TVA). Aceasta se încasează la unitățile CEC Bank, prin următoarele modalități: numerar la casieriile unităților CEC Bank. S.A. sau prin virament interbancar și intrabancar în contul IBAN RO48CECEB00030RON3341648, deschis la CEC Bank SA;
Cerere tip privind cetățenia română, completată olograf și care include și cele trei declarații necesare pentru soluționarea cererii, respectiv declarația privind dobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România, declarația din care să rezulte dacă a mai fost depusă sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române și cea din care să rezulte că în prezent solicitantul nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal;
Paşaport în original și în copie (cu traducere, după caz) legalizată;
Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) în original apostilate/supralegalizate şi în copie cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
Dacă titularul cererii nu a avut cetăţenia română sunt necesare acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume, deces sau divorţ etc.) în original și în copii legalizate pentru ascendenţi (părinţi, bunici) foşti cetăţeni români, apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
Acte de stare civilă în original și în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor, dacă este cazul, apostilate/supralegalizate şi cu traducere în limba română, legalizată;
Acordul părinţilor pentru dobândirea cetăţeniei române de către copiii minori, autentificat la notar sau la misiunea diplomatică a României, dacă este cazul;
Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României în prezenţa unui părinte.
Dovadă scrisă privind data pierderii cetăţeniei române – adeverinţă eliberată de misiunea diplomatică a României sau Direcţia Generală de Paşapoarte ori copia hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română titularului cererii sau ascendenţilor acestuia până la gradul II inclusiv (părinţi, bunici);

Dacă nu există o asemenea dovadă, sunt necesare:

– certificat de naturalizare sau certificat doveditor al obţinerii cetăţeniei străine, în copie legalizată, cu apostilă şi traducere legalizată, prin care petentul sau ascendenţii petentului (părinţi, bunici), foşti cetăţeni români, au obţinut pentru prima dată de la plecarea din România o cetăţenie străină din care să reiasă data acordării acesteia;

– acte din care să rezulte data când petentul sau ascendenţii petentului (părinţi, bunici), foşti cetăţeni români, au emigrat din România (copie legalizată după paşaportul românesc cu viza de ieşire sau document de călătorie);

Pentru persoanele care solicită redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România:

Dovada locuinţei în România:

a)prin contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată.

b)prin contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.

c)prin contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.

d)prin declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.

Dovada sursei legale de existenţă în România (pentru persoanele care solicită redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România).

IMPORTANT

Având în vedere că intrarea cetățenilor străini pe teritoriul României se realizează pe baza documentelor valabile de trecere a frontierei de stat, care sunt acceptate de statul român, datele de identificare ale petenților care reies din documentele de stare civilă depuse (nume, prenume și data nașterii) trebuie să coincidă cu cele din documentul/documentele (pașaport / carte de identiate / permis de ședere) prezentate la trecerea frontierei de stat. În situația în care datele menționate mai sus nu coincid, petentul va fi îndrumat în vederea reglementării neconcordanțelor constatate, cererea privind cetățenia română urmând a nu fi înregistrată de funcționarul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Persoanele fără cetăţenie sunt scutite de plata taxelor consulare.
Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere.
La depunerea cererilor privind cetăţenia română, solicitanții sunt obligaţi să prezinte actele de stare civilă atât în copie legalizată cât şi în original. Nu sunt acceptate certificatele de stare civilă laminate (plastifiate), întrucât elementele particularizante ale documentelor originale au fost deteriorate în urma laminării.
Cererile se depun personal, iar în cazul persoanelor cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită, în condițiile legii, măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu, cererea se poate depune, în numele persoanei ocrotite, de către ocrotitorul sau reprezentantul acesteia, prezența solicitantului fiind obligatorie. La depunerea cererilor sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererile se pot depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cereri fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice.
Solicitanții (cetățeni străini non-UE/SEE/Confederația Elvețiană) vor atașa dosarului constituit și copia simplă a filei/filelor pașaportului pe care sunt aplicate viza care permite intrarea pe teritoriul României şi/sau ștampila aplicată de punctele de trecere a frontierei privind intrarea pe teritoriul țării, în cazurile cetățenilor statelor pentru care nu este necesară acordarea unei vize. În situația cetățenilor statelor terțe care dețin un permis de ședere eliberat de unul dintre statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană, acesta va fi atașat de asemenea în copie simplă.
Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate la Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este necesară și pentru actele emise de misiunile diplomatice străine, acreditate în România.
Cererile pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din țara de domiciliu/reședință a solicitantului. În acest caz, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Procedura de redobândire a cetăţeniei române în baza art.10

Cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv şi care cer redobândirea ei, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Legea cetățeniei române.

Astfel solicitantul trebuie să dovedească prin comportamentul, acţiunile şi atitudinea sa, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni și este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român. De asemenea, acesta trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani și are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor.

În baza acestor prevederi legale, cetăţenia română se va acorda solicitantului, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în România sau cu menţinerea acestuia în străinătate.

Depunerea cererii

Cererea de redobândire a cetăţeniei române în baza art. 10 se depune personal la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie. La depunerea cererii sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererea se poate depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cerere fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice. Legea cetățeniei române nu prevede excepții cu privire la preluarea datelor biometrice.

Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cerereade redobândire a cetăţeniei române la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României din ţara respectivă.

Preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie, prin rezoluţie, stabileşte termenul la care va dezbate cererea de redobândire a cetăţeniei, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române.

Soluţionarea cererii de către Comisia pentru Cetăţenie

La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia pentru Cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române, potrivit dispoziţiilor de la art. 10 și art. 8 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată. În cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusţinută.

Potrivit art.16¹ din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat redobândirea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

Raportul Comisiei

După dezbaterea cererii, Comisia pentru Cetăţenie întocmeşte un raport pe care îl înaintează Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, raport însoţit de cererea de redobândire a cetăţeniei române și care menţionează întrunirea condiţiilor legale pentru redobândirea cetăţeniei române de către solicitant.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru redobândirea cetăţeniei, Comisia pentru cetățenie, printr-un raport motivat, propune preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii. O nouă cerere de redobândire a cetăţeniei române se poate depune după 6 luni de la respingerea cererii anterioare.

Emiterea ordinului PreşedinteluiAutorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea cetăţeniei române, emite într-un termen ce nu va depăşi 3 zile ordinul de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.

În cazul în care Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta va respinge, prin ordin, cererea de redobândire a cetăţeniei. Acest ordin de respingere a cererii de redobândire a cetăţeniei române se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

Depunerea jurământului

Cetăţenia română se redobândeşte de la data depunerii jurământului de credinţă față de România.

Astfel, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, persoanele care au redobândit cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

Jurământul are următorul conţinut: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României„

Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 cu menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.

Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 cu menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în cadrul ședinței solemne din România, în termenul prevăzut de lege, cu acordul şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.

Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de redobândire a cetăţeniei române.

Articolul 11

10/01/202001/04/2025

Descarcă model cerere (descarca documentul in format )

Descarca opis anexă la cerere (descarcă documentul în format )

Descarcă Declaraţie de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal (descarca documentul in format )

Descarcă Declarație certificat lingvistic (descarca documentul in format )

Acte necesare pentru foştii cetăţeni români care au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi pentru descendenţii de gradul I, II şi III ai acestora.

ACTE NECESARE

Documentul care face dovada achitării contravalorii cardului de cetățenie, atât pentru titular, cât și pentru copiii minori incluși în cerere, după caz. Contravaloarea unui card de cetățenie română este de 90.00 lei (suma include și TVA). Aceasta se încasează la unitățile CEC Bank, prin următoarele modalități: numerar la casieriile unităților CEC Bank. S.A. sau prin virament interbancar și intrabancar în contul IBAN RO48CECEB00030RON3341648, deschis la CEC Bank SA;
Cerere tip privind cetățenia română, completată olograf și care include și cele trei declarații necesare pentru soluționarea cererii, respectiv declarația privind dobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România, declarația din care să rezulte dacă a mai fost depusă sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române și cea din care să rezulte că în prezent solicitantul nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal;
Paşaportul, în original și în copie (cu traducere în limba română, după caz) legalizată;
Buletinul sau cartea de identitate, în original și în copie (cu traducere în limba română, după caz) legalizată;
Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română (dacă este cazul), legalizată;
Acte de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie, de deces sau de divorţ, extrase din Registrul de stare civilă și/sau hotărâre judecătorească de reconstituire pe cale administrativă a actelor de stare civilă) în original și în copii legalizate pentru titular şi ascendenţi (părinţi, bunici, străbunici), foşti cetăţeni români şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul. În cazul actelor emise de țările semnatare ale Convenției de la Haga este obligatorie aplicarea apostilei, în condițiile legii.
Acte de stare civilă în original și în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul. În cazul actelor emise de țările semnatare ale Convenției de la Haga este obligatorie aplicarea apostilei, în condițiile legii;
Acordul părinților pentru dobândirea cetăţeniei române de către copiii minori, dat prin declaraţie autentificată la notar. În cazul actelor emise de țările semnatare ale Convenției de la Haga este obligatorie aplicarea apostilei, în condițiile legii;
Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte.

IMPORTANT

Având în vedere că intrarea cetățenilor străini pe teritoriul României se realizează pe baza documentelor valabile de trecere a frontierei de stat, care sunt acceptate de statul român, datele de identificare ale petenților care reies din documentele de stare civilă depuse (nume, prenume și data nașterii) trebuie să coincidă cu cele din documentul/documentele (pașaport / carte de identiate / permis de ședere) prezentate la trecerea frontierei de stat. În situația în care datele menționate mai sus nu coincid, petentul va fi îndrumat în vederea reglementării neconcordanțelor constatate, cererea privind cetățenia română urmând a nu fi înregistrată de funcționarul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Nu se percep taxe pentru depunerea dosarului la Autoritatea Națională pentru Cetățenie
Cererile se depun personal, iar în cazul persoanelor cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită, în condițiile legii, măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau, după caz, lipsirea de capacitatea de exercițiu, cererea se poate depune, în numele persoanei ocrotite, de către ocrotitorul sau reprezentantul acesteia, prezența solicitantului fiind obligatorie. La depunerea cererilor sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererile se pot depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cereri fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice.
Cererile pot fi depuse la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, la sediul din București sau la birourile teritoriale ale A.N.C. din Iaşi, Galaţi și Suceava.
Cererilepot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din țara de domiciliu/reședință a solicitantului, care le vor trimite de îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
La înregistrarea cererilor de redobândire a cetăţeniei române la sediul A.N.C. sau la birourile teritoriale, solicitanţii sunt obligaţi să prezinte documentul care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României: documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie etc.) sau permisul de şedere de scurtă sau lungă durată. Documentul va fi prezentat în original şi în copie, aceasta din urmă fiind anexată cererii.
La depunerea cererilor privind cetăţenia română, solicitanții sunt obligaţi să prezinte pașaportul sau buletinul, în original și în copie legalizată, toate actele de stare civilă atât în copie legalizată cât şi în original. Nu sunt acceptate certificatele de stare civilă laminate (plastifiate), întrucât elementele particularizante ale documentelor originale au fost deteriorate în urma laminării.
Solicitanții (cetățeni străini non-UE/SEE/Confederația Elvețiană) vor atașa dosarului constituit și copia simplă a filei/filelor pașaportului pe care sunt aplicate viza care permite intrarea pe teritoriul României şi/sau ștampila aplicată de punctele de trecere a frontierei privind intrarea pe teritoriul țării, în cazurile cetățenilor statelor pentru care nu este necesară acordarea unei vize. În situația cetățenilor statelor terțe care dețin un permis de ședere eliberat de unul dintre statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană, acesta va fi atașat de asemenea în copie simplă.

Procedura de redobândire a cetăţeniei române art. 11

Cetăţenia română poate fi redobândită sau se poate acorda persoanelor care au fost cetăţeni români şi care a pierdut-o din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 8 lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române. Această prevedere legală se aplică și în cazul descendenților foștilor cetățenie români până la gradul III.

Astfel solicitanții trebuie să fie majori, trebuie să dovedească prin comportament, acțiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, să nu întreprindă sau să sprijine acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi să declare că nici în trecut nu au întreprins asemenea acţiuni. De asemenea, aceștia trebuie să fie cunoscuți cu o bună comportare şi să nu fi fost condamnați în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români.

Solicitanții vor avea posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.

Depunerea cererii

Cererea de redobândire a cetăţeniei române în baza art. 11 se depune personal la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie sau la birourile teritoriale ale A.N.C. din Iaşi, Suceava și Galaţi. La depunerea cererii sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, respectiv imaginea facială și impresiunile digitale a două degete. Aceste două tipuri de date biometrice se preiau titularului cererii și copiilor de peste 14 ani incluși în cerere. În cazul copiilor sub vârsta de 14 ani se preia doar imaginea facială. Astfel, cererea se poate depune doar personal, prezența titularilor și a copiilor incluși în cerere fiind obligatorie în vederea preluării datelor biometrice. Legea cetățeniei române nu prevede excepții cu privire la preluarea datelor biometrice.

Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cererea de redobândire a cetăţeniei române la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României din ţara de domiciliu sau de reședință.

După depunerea cererii, Preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie va fixa primul termen la care Comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române potrivit art. 11, un termen care va fi fixat la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.

De asemenea, tot la acest moment, Preşedintele Comisiei dispune prin rezoluţie, solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetățeniei române. Aceste relații urmează să fie comunicate Comisiei într-un termen ce nu va depăşi 60 de zile, iar în situaţii excepţionale, în limitele termenului de cel mult cinci luni de la înregistrarea cererii.

Soluţionarea cererii de către Comisia pentru Cetăţenie

În cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie va dispune prin rezoluție completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, sub sancţiunea respingerii cererii ca nesusţinută.

La primul termen stabilit inițial, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române, potrivit dispoziţiilor de la art. 11 și art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată.

Raportul Comisiei

Emiterea ordinului PreşedinteluiAutorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Depunerea jurământului

Cetăţenia română se redobândeşte de la data depunerii jurământului de credinţă față de România.

Jurământul are următorul conţinut: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României„

Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 11 cu menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.

Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 11 cu menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în cadrul ședinței solemne din România, în termenul prevăzut de lege, cu acordul şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de redobândire a cetăţeniei române.

Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Cererea adresată Comisiei pentru cetățenie privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române.

Articolul 27

09/01/202001/04/2025

Descarcă model cerere (descarca documentul in format )

Descarca opis anexă la cerere (descarcă documentul în format )

Descarcă Declaraţie de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal (descarca documentul in format )

Actele şi taxele pentru depunerea cererii de renunţare la cetăţenia română

ACTE NECESARE:

1. Documentul care face dovada achitării contravalorii taxei pentru renunțarea la cetățenia română – 600 lei – se plăteşte la Trezorerie în contul nr. 203301028609468 sau la ghișeul unic de încasare taxe din cadrul ANC (etaj 4), în numerar/ card bancar;

2. Cerere tip de renunțare la cetățenia română;

3. Declarație de consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal;

4. Paşaport/cartea de identitate sau buletinul în original și în copie „conform cu originalul” (cu semnătura în clar a funcţionarului care primeşte cererea);

5. Procură specială (pentru depunerea cererii de renunţare) autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României. Mandatarul va depune şi copia propriului act de identitate;

6. Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de Administraţia Financiară de la ultimul domiciliu din România;

7. Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de direcţia de impozite şi taxe locale a primăriei de la ultimul domiciliu din România;

8. Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, privind debitele faţă de persoane fizice sau juridice din România;

9. Acte de stare civilă (certificat de naştere, de căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ), în original și copii legalizate. Dacă naşterea/căsătoria/divorţul a avut loc în străinătate, se va depune certificatul transcris la oficiul stării civile de la ultimul domiciliu din România, în copie legalizată. În cazul în care actele nu au fost transcrise se vor depune copii legalizate de pe acestea, împreună cu traducerea legalizată în limba română, cu apostilă sau supralegalizare (după caz).

10. Promisiunea acordării cetăţeniei statului de domiciliu, în copie legalizată cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul) şi traducerea legalizată în limba română sau

11. Dovada obţinerii cetăţeniei statului de domiciliu (certificat de naturalizare/certificat doveditor al obținerii cetățeniei străine), în copie legalizată, cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul) și traducerea legalizată în limba română sau paşaportul eliberat de autoritățile străine, în copie legalizată/„conform cu originalul” cu semnătura în clar a funcţionarului însărcinat cu primirea cererii.

12. Dacă există copii minori pentru care se solicită renunţarea la cetățenia română, se vor depune următoarele acte:

– certificatul de naştere al minorului, în copie legalizată, transcris, dacă este cazul;

– pentru minorul care a împlinit vârsta de 14 ani se depune şi consimţământul său autentificat dat în faţa notarului sau a consulului în prezenţa unui părinte;

– declaraţia pe propria răspundere a părinţilor că minorul domiciliază în străinătate;

– asigurarea dobândirii unei alte cetăţenii în care să se menţioneze minorii care vor dobândi cetăţenia statului de domiciliu sau dovada că aceștia au o altă cetăţenie;

– acordul în formă autentică a celuilalt părinte, cetăţean român (în situaţia în care doar unul dintre părinţi solicită renunţarea la cetăţenia română);

În cazul în care copilul minor a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul în străinătate şi care renunţă la cetăţenie:

– copie legalizată a hotărârii judecătoreşti de încredinţare a minorului, definitivă şi irevocabilă.

TAXE

TAXA CONSULARĂ: 600 lei – se plăteşte la Trezorerie în contul nr. 203301028609468 sau la ghișeul unic de încasare taxe din cadrul A.N.C. (etaj 1), în numerar/ card bancar.

IMPORTANT

Toate taxele se plătesc înainte de depunerea cererii, la ghișeul unic de încasare taxe din cadrul A.N.C. (etaj 1) sau la Trezorerie;
Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere;
La depunerea cererilor privind cetăţenia română, solicitanții sunt obligaţi să prezinte actele de stare civilă atât în copie legalizată cât şi în original. Nu sunt acceptate certificatele de stare civilă laminate (plastifiate), întrucât elementele particularizante ale documentelor originale au fost deteriorate în urma laminării.
Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate la Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este necesară și pentru actele emise de misiunile diplomatice străine, acreditate în România.

Procedura aprobării renunţării la cetăţenia română în baza art. 27

Unui cetățean român i se poate aproba renunţarea la cetăţenia română, pentru motive temeinice, dacă îndeplinește și următoarele condiții legale: a împlinit vârsta de 18 ani, nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală, nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din ţară sau, având astfel de debite, le achită sau prezintă garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor.

De asemenea, persoana în cauză trebuie să fi dobândit deja o altă cetățenie străină sau a solicitat-o şi are asigurarea că va dobândi respectiva cetăţenie.

Depunerea cererii

Cererea de renunţare la cetăţenia română, însoţită de actele doveditoare prevăzute de Legea cetățeniei române, se depune la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie din București, unde va fi înregistrată de către secretariatul tehnic al Comisiei pentru cetățenie.

Cererea de renunţare la cetăţenia română poate fi depusă și la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din ţara în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa, care o vor transmite Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru soluționare.

În cazul în care constată lipsa documentelor necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la comunicare, nu sunt transmise actele necesare, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.

În cazul în care dosarul cuprinde toate documentele necesare soluţionării cererii de renunţare la cetăţenia română, preşedintele Comisiei, prin rezoluţie, dispune solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiilor legale privitoare la faptul că persoana nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală și nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din ţară.

Soluţionarea cererii de către Comisia pentru Cetăţenie

După primirea tuturor relațiilor și actelor solicitate, Comisia pentru Cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor legale, întocmind în acest sens un raport, prin care constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetățeniei române, raport care se înaintează Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Emiterea ordinului PreşedinteluiAutorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de aprobare a cererii de renunţare la cetăţenia română, ordin care se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

În cazul în care Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, va respinge, prin ordin, cererea de renunţare la cetăţeniaromână, ordin care se comunică solicitantuluitotprin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de respingere a cererii de renunțare la cetăţenia română poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Eliberarea adeverinţei prin care se dovedeşte renunţarea la cetăţenia română

Pierderea cetăţeniei române prin renunţare are loc la data eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română.

Dovada renunţării la cetăţenia română se face cu adeverinţă eliberată de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu domiciliul în România, în baza ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Pentru persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, dovada renunţării la cetăţenia română se face cu adeverinţă eliberată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, în baza aceluiași ordin.

Neprezentarea în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a cererii de renunţare la cetăţenia română, atrage încetarea efectelor ordinului faţă de persoana în cauză.

Constatarea încetării efectelor ordinului de aprobare a renunţării la cetăţenia română faţă de persoanele care nu s-au prezentat în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română în termenul de 6 luni se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la sesizarea direcţiei de specialitate din cadrul autorităţii sau, după caz, de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.

Menționăm că potrivit prevederilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015, în termen de 6 luni de la data de 15.09.2015, persoanele cărora li s-a aprobat cererea de renunţare la cetăţenia română prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie până la această dată, pot solicita, în condiţiile legii, eliberarea adeverinţei de renunţare la cetăţenia română, sub efectul prevăzut de art. 31 alin. (9) din Legea cetăţeniei române.

Cetățenie minori

08/01/202029/08/2024

Acte necesare cetățenie română minori – accesați linkurile de mai jos:

Art. 11 – REDOBÂNDIRE CETĂȚENIE ROMÂNĂ MINORI

Art. 10 – REDOBÂNDIRE CETĂȚENIE ROMÂNĂ MINORI

Art. 8 – ACORDARE CETĂȚENIE ROMÂNĂ MINORI

Program de lucru pentru depunere şi înregistrare dosare minori la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie:

luni, marți, miercuri și joi între orele 08:30–12:00 și 12:30-16:00

Articolul 32 – Retragerea Cetateniei Române

16/12/201916/12/2019

(1) Orice autoritate sau persoană care are cunoştinţă de existenţa unui motiv pentru retragerea cetăţeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligaţia să prezinte dovezile de care dispune.
(2) Preşedintele Comisiei stabileşte, prin rezoluţie, termenul la care se va dezbate sesizarea de retragere, dispunând totodată:
a) solicitarea punctului de vedere al autorităţilor competente cu privire la îndeplinirea condiţiilor legale privind retragerea cetăţeniei;
b) invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum şi a oricărei persoane care ar putea da informaţii utile soluţionării cererii;
c) citarea persoanei în cauză la domiciliul cunoscut sau, dacă acesta nu se cunoaşte, prin publicarea citaţiei în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Citarea persoanei are loc cu cel puţin 6 luni înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizării.
(3) La termenul stabilit pentru dezbaterea sesizării, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare retragerii cetăţeniei române. Aceasta audiază persoanele citate potrivit alin. (2) lit. b), precum şi persoana în cauză. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurilor de retragere a cetăţeniei române.
(4) În cazul în care constată îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiilor legale de retragere a cetăţeniei române, Comisia va propune preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetăţeniei române sau, după caz, respingerea sesizării.
(5) Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, emite ordinul de retragere a cetăţeniei române, respectiv de respingere a sesizării de retragere a cetăţeniei, în cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
(6) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de admitere sau de respingere a sesizării de retragere a cetăţeniei se comunică persoanei în cauză, precum şi persoanei care a făcut sesizarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(7) Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului de la domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reşedinţa în România, ordinul poate fi atacat, în acelaşi termen, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti. Hotărârea tribunalului este definitivă şi irevocabilă.
––-
Alin. (7) al art. 32 a fost modificat de pct. 3 al art. VII din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.
(8) Pierderea cetăţeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a retragerii cetăţeniei române.